Din cei aproape 79.000 de refugiați care au rămas pe teritoriul României, peste 40%, mai exact 43% sunt minori. Este vorba de 33.691 de minori. Dintre aceştia, peste 24.000 au vârstă școlară, a declarat ministrul educației, Sorin Câmpeanu. Am avut întrevederi atât cu elevii ucraineni, cât și cu profesori din Ucraina. În urma acestor discuții, a rezultat foarte clar că sunt două categorii de elevi. În primul rând, sunt acei elevi care doresc și au făcut cereri pentru a fi audienți în sistemul de învățământ românesc, pe curriculum românesc. Săptămâna trecută am avut 601 elevi înscriși ca audienți în școlile din România. În acest moment avem 810 elevi înscriși ca audienți în școlile din România și mai sunt de procesat încă 330 de cereri, până la 1.140, a precizat ministrul Câmpeanu. Deci, la începutul săptămânii viitoare, vom avea 1.140 de elevi înscriși în școlile din România pe curriculum românesc, dintr-un total de aproape 34.000, a continuat acesta. Repet, cea de a doua categorie, care este cea mai numeroasă, este aceea a elevilor ucraineni care doresc să continue școala după curriculum ucrainean, menționa Ministrul în conferința de presă. Pentru acest lucru, au nevoie de sprijin logistic, în primul rând, din partea școlilor românești, este vorba de spații, este vorba de echipamente electronice care le vor fi puse la dispoziție. Această decizie are legătură cu siguranță și cu ceea ce au anunțat autoritățile ucrainene că suspendă examenele naționale în acest an. Este suficient să frecventezi cursurile online pentru a avea certificat de absolvire, fie că vorbim de gimnaziu, fie că vorbim de liceu. A ajuns în atenția publicului situația de la Colegiul Mihai Viteazu din Ineu. Aș vrea să vă precizez foarte clar cum stau lucrurile în această situație. La Ineu, în județul Arad, au ajuns muncitori dintr-o fabrică de componente auto, care a fost delocalizată din Ucraina. Acești muncitori au copii. Numărul lor este de 40. Este vorba de şapte copii care au vârsta de grădiniță, de cinci copii care au vârsta pentru învățământul primar, de 20 de copii pentru gimnaziu și de cinci copii pentru liceu, în total 40. Pentru grădiniță, s-a creat o grupă specială.

Pentru învățământ primar, cei șapte elevi au fost distribuiți în clase, alături de elevii români, pe baza solicitărilor pe care părinții le-au făcut pentru a avea statut de audient. La fel și pentru cei cinci elevi de liceu. Au fost distribuiți în clase, alături de elevi români. Pentru cei 20 de elevi de gimnaziu s-a creat o clasă specială. Acești copii trebuie sprijiniți și sunt sprijiniți. Tabletele care le sunt repartizate unora dintre acești copii, le vor fi repartizate începând cu ziua de luni, săptămâna viitoare.Nu sunt tablete care se iau de la copiii români, sublinieză Câmpeanu. Sunt tablete, care există în școli, stocuri suplimentare, care nu au fost distribuite, pentru că s-au dublat cantitățile de tablete achiziționate de guvern, tablete achiziționate de primării, tablete obținute din alte surse, precum donații. Deci, există stocuri suplimentare. Din aceste stocuri suplimentare se vor distribui tablete copiilor ucraineni. În niciun caz nu se va lua vreo tabletă de la vreun copil român pentru a se da altora. Am vrut să precizez foarte clar acest lucru, așa cum l-am precizat, încă de săptămâna trecută, la fel de clar tuturor școlilor și grădinițelor din România.Mai mult decât atât, dacă revenim asupra numărului de 810 elevi, care sunt într-adevăr înscriși ca audienți în școlile românești, aș vrea să vă aduc la cunoștință că numărul total de clase în România este de 138.000. Cred că este simplu de ajuns la concluzia că, primind 810 elevi ucraineni în 138.000 de clase, nu va fi afectat semnificativ actul educațional în România în detrimentul copiilor români. Înainte de întrebări, aș vrea să vă spun că, la finalul săptămânii viitoare, împreună cu comisarul european Nicolas Schmit, comisarul pentru muncă și drepturi sociale, vom discuta aceste aspecte. Va veni în România, la București, și este foarte probabil ca, împreună, să vizităm cel puțin două școli în care România integrează elevii ucraineni. Cred că voi propune ca aceste școli să fie o școală în care au ales să meargă pe curriculum românesc și o școală în care au ales să rămână pe curriculum ucrainean. Liceul Capsali are șase elevi care au ales să meargă pe curriculum românesc. E vorba de șase elevi, dintre care trei sunt clasa a VIII-a, finalizează gimnaziul,
este important acest lucru – și doresc să continue în învățământul liceal românesc. Pentru asta, Guvernul României va avea disponibilitate de modificare, cu titlul de excepție, a Legii educației naționale, pentru ca acești copii – am dat exemplul celor trei copii care finalizează clasa a VIII-a, vin de la Școala de balet din Kiev, vor să continue la Liceul Capsali, în clasa a IX-a – este nevoie de o derogare de la lege, dată prin ordonanță de urgență, pentru că, în momentul de față, se pot înscrie în învățământul liceal copii, doar în urma promovării examenului de Evaluare Națională, examen care are probă de matematică și de limba română. Limba română nu este cunoscută de acești copii și de aceea vom crea posibilitatea legală ca acești copii, care, fără doar și poate, pot să dea probă practică de balet, spre exemplu, dar nu pot să susțină un examen la limba și literatura română, să aibă șansa de a fi integrați în licee românești. Deci a doua situație, foarte probabil vom merge la Liceul Mihai Viteazul în care învață 227 de copii ucraineni, care au și profesori din Ucraina și care au decis cu toții să continue după curriculum ucrainean. Deci voi dori să-i arătam comisarului european ambele situații: curriculum românesc, cei care au ales curriculum românesc, şi cei care au ales să rămână pe curriculum ucrainean.

Sursa: Guvernul României