Uncategorized

Imagini din aer cu  municipiul Adjud, surprinse de o dronă

Imagini din aer cu Municipiul Adjud au fost surprinse de Alex1289 ( cum este denumit canalul de Youtube) cu ajutorul unei drone.
În video-ul de prezentare al municipiului Adjud sunt prezentate imagini din diferite zone ale oraşului, pe timp de zi şi de noapte.
În video mai este prezentat râul Siret, râul Trotuş, cât şi locul unde aceste două râuri se întâlnesc.

Municipiul Adjud este situat în partea de nord-est a judeţului Vrancea, la confluenţa Râului Trotuş cu Râul Siret, la intersectarea principalelor căi de comunicaţie feroviară, rutieră, ce fac legătura între partea de sud a ţării şi partea de nord a Moldovei. La nord, la o distanţă de 58 km de Bacău; La sud, la 46 km de Focşani; La vest, la 40 km de Oneşti; Municipiul Adjud este localitate de rang II. Accesul în oraș se face prin trei porți principale: dinspre Sud, pe E 85 din direcția București, dinspre Nord tot pe E 85 din direcția Bacău și pe E 574/DN 11 din direția Brașov. Istoricul localității Denumirea orașului Adjud provine din denumirea latină „Aegidius” (tradus „protectorul”), toponimie preluată de către comercianții maghiari sub forma de „Egyed”. Deși consemnată în documente abia la începutul sec. al XV- lea, așezarea de la confluența Trotușuli cu Siretul este mult mai veche. În partea de nord-vest a localității, în punctul cunoscut sub numele de „Movile”, au fost descoperite în anul 1979 vestigii arheologice aparținând culturilor Monteoru (II-I î. Hr.) și Hallstatt (1200-500 î. Hr.). Printre descoperirile arhelogice din zonă se numără și un engolpion (iconiță rotundă sau pe care o poartă arhereii la gât) din bronz pe care se regăsește inscripționat, în limba greacă, numele Sfântului Gheorghe, ce datează din sec. X-XI. În secolul al XIV -lea apar în Adjud primii meșteri specializați în diverse domenii, atrași fiind mai ales de rolul de piață locală a Adjudului pentru satele din jur. Atât meșetrii și meșteșugarii din Adjud cât și cei din satele învecinate își expuneau mărfurile în piața târgului. Printre produsele comercializate se numărau produsele animaliere și agricole, lemnele de foc și de construcție, obiecte casnice, unelte agricole și produse din lemn. Prima atestare documentară a orașului Adjud apare, însă abia în 9 aprilie 1433, în documentul de acordare a unor „privilegii comerciale” negustorilor sași și secui din Sibiu, Sighișoara, Locrih, Sebeș, Simca, Vargiaș și Mirecurea ce treceau granița dintre Moldova și Ardeal prin vama Adjud. Documentul este semnat de Iliaș Voievod, domn al Moldovei între 1432-1443 și prevede ca „toți negustorii din zisele scaune sau oricine altul dintre ei ar intra cu lucrurile lor de vânzare sau mărfuri în Țara noastră, de atunci fiind socotite mărfurile lor de vânzare, în orașul nostru Adjud, de fiecare marcă să dea ca dare 4 groși în moneda Țării noastre”. După avântul din secolele XV-XVI, viața economică adjudeană intră în secolul al XVII-lea într-o perioadă de dificultăți influențată fiind de regresul economiei general al activităților urbane înregistrat la nivel european.

În secolele XVII-XVIII comerțul moldovenesc este controlat de greci și austrieci care erau privilegiați de către autoritățile consulare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Adjudul era o comună rurală din plasa Răcăciuni a județului Putna. Este ridicat la rang de târg în 1838. Astfel, Adjudul începe să apară consemnat ca târg sau oraș sub denumirea de Adjudul Nou în recesămite și statistici. Dreptul de proprietate a târgului a fost răscumpărat de către comuna Adjud de la moșia E. Lahovari abia în 1911, când s-a făcut act de cumpărare a vetrei târgului și a imașului. După unirea Principatelor, sub împărțirea administativ teritorială a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Adjudul a căpătat funcțiunea de reședință de plasă, având ca șef administrativ un subprefect. În anul 1864, aplicându-se noua lege comunală, Adjudul a fost trecut în categoria târgurilor rurale ale țiutului Putnei. În 1950, Adjudul a primit statut de oraș raional și a devenit reședința raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a devenit oraș al județului Vrancea, iar comunele Burcioaia și Adjudul Vechi au fost desființate, localitățile lor fiind incluse în orașul Adjud. Adjudul a fost declarat municipiu în anul 2000.

Informaţii culese din ghidul primariilor: https://www.ghidulprimariilor.ro/ro/businesses/view/city_hall/PRIM%C4%82RIA-ADJUD/125988

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Biblioteca „Alexandru Donici”

Filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău

Viata ca o pagina scrisa dintr-o carte

Viata oferita in mainile Domnului

CENTRUL MEDI@

INFORMATII ZI DE ZI

Mucenicul's Blog

"Cei care pot renunța la libertate pentru a obține o siguranță temporară nu merită nici libertate nici siguranță." Benjamin Franklin

SEMNALUL ORA

Rămâi conectat la știrile noastre! Revistă săptămânală regională, independentă din cadrul Grupului de presa VGTV REGIONAL, Fondator Georgiana Leulescu-2012

Magic Story

slideshow

StoreDay România

world in my eyes!

%d blogeri au apreciat: