În şedinţa de guvern de ieri, 03.06.2021 a fost adoptată ordonanța de urgență a  Ministerului Muncii, prin care extindem acordarea indemnizației pentru profesioniști de la 41,5% din câștigul salarial mediu brut și altor persoane, respectiv celor care au realizat venituri înainte de instituirea stării de urgență, în baza unor contracte de drepturi de autor și drepturi conexe, informează premierul Câţu. Indeminzația se va acorda numai acelor persoane care au beneficiat pe perioada stării de urgență și/sau alertă de indemnizația pentru întreruperea activității, prevăzută de articolul 15, alineatul 4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 30/2020. Ca și în cazul profesioniștilor definiţi de Codul Civil, indemnizația pentru artiști se va acorda numai în cazul reducerii timpului de muncă și/sau a veniturilor potrivit procedurii aprobată prin Hotărârea Guvernului numărul 719/2020.

Este o cerință, în special din mediul cultural, de a extinde această plată a acestei indemnizații și, astăzi, am făcut acest lucru. Acestea au fost cele două acte normative importante pe care le-am aprobat astăzi, în ședința de guvern, declară premierul.

Premierul a mai precizat cu privire la  indemnizaţia acordată artiştilor,  că este vorba despre beneficiari, care și-au reluat activitatea, însă în continuare sunt afectați de restricțiile impuse de pandemie, până la sfârșitul stării de alertă, şi trei luni după aceea.
Toți cei care se încadrează în actul normativ vor beneficia, și mai este un lucru care trebuia menționat – pentru toate persoanele care beneficiază de acest drept se reglementează actualizarea nivelului câștigului salarial, al salariului mediu brut, la valoarea prevăzută de Legea 16/2021 a bugetului asigurărilor sociale pe anul 2021, deci se și actualizazează salariul mediu brut. Toate persoanele care îndeplinesc criteriile se vor califica, că sunt 5000, că sunt 30.000, câte vor fi, se vor califica, precizează Câţu.

Întrebat de reporteri, în ceea ce priveşte Planul Național de Redresare și Reziliență, despre reformele pe care România și le-a asumat în fața Comisiei Europene. Încă nu există un calendar clar când va fi implementată fiecare măsură. Nu avem, de exemplu – pentru că știm, Comisia Europeană, va verifica o dată la șase luni implementarea proiectelor și a reformelor – voiam să vă întreb ce se va întâmpla în cazul în care una dintre reforme nu a fost implementată la timp? Vom pierde banii sau doar pe o anumită parte, pe un anumit pilon?
Florin Cîţu: Aici este foarte clar: reformele sunt în program și au fiecare un termen. De exemplu, în ceea ce priveşte legea pensiilor, pentru că a fost discutată, ea trebuie să intre în vigoare în primul trimestru din anul 2023. Deci este clar, şi așa este la toate reformele. Şi pe cele din finanţe… da, din finanţe, salarii minime, etc… Ele sunt fiecare cu borna ei, fiecare reformă în parte. Reformele – trebuie iar să clarificăm – nu sunt cerute de Comisia Europeană, aceste reforme din PNRR. Sunt reforme pe care şi le-a asumat această coaliţie de guvernare în programul de guvernare, reforme cu care am fost în campania electorală, cu care am câștigat votul românilor și care am format această condiție de guvernare. Ele sunt în programul de guvernare, sunt în strategia fiscal-bugetară, sunt în programul de convergență şi sunt și acum în acest PNRR. Nu sunt reforme noi, sunt reforme despre care am vorbit de fiecare dată şi toate au aceste borne. E adevărat, da, dacă nu se atinge o anumită bornă și o anumită reformă este legată de sume din PNRR, bineînțeles că nu pot fi alocate acele sume, deci de aceea este foarte important. Reformele sunt legate de proiecte speciale. Mai sunt și anumite proiecte care au reformele lor. Deci sunt toate legate. Este un sistem care are reforme legate de investiții.
Deci nu vom primi banii doar pe acea zonă în care este legată reforma de finanţarea respectivă, precizează unul din reporteri.

Florin Cîţu: Corect.

Cu privire la vaccinarea copiilor între 12 și 15 ani. Vor fi luate în calcul și relaxări și facilități pentru copiii vaccinați?
Noi nu facem, nu discriminăm când e vorba de persoane vaccinate, nu spunem dacă sunt adulți sau copii, precizează Câţu.

Aţi văzut că și la locurile de joacă rolul acestor relaxări sau condiţii este acela de a încuraja în continuare vaccinarea. Ceea ce trebuie spus este că România este prima țară din Uniunea Europeană care începe vaccinarea pentru copiii între 12 și 15 ani, ceea ce arată o foarte mare responsabilitate din partea noastră.
Cu toate acestea în cluburi, de exemplu, în momentul de față pot intra doar adulții care sunt vaccinați, tocmai de aceea vă întreb dacă vor exista beneficii, întreabă unul dintre reporteri.
Florin Cîțu: Cluburi? La ce vă referiți prin cluburi?
Reporter: Relaxarea pentru petrecerile din cluburi.
Florin Cîțu: 12-15 ani?
Reporter: Nu, dar tocmai de aceea vă întreb că există pentru adulți aceste facilități. Vor exista și pentru copii aceste facilități?
Florin Cîțu: Dacă este vorba de spații destinate special copiilor, la asta vă referiți.

Da, da. Ne vom uita și la acest lucru.

Tot referitor la PNRR, se precizează acolo că acele cheltuieli cu pensiile își vor menține ponderea în PIB în următorii ani și că vor crește mai ales pensiile mici. Asta înseamnă că pensiile medii și mari vor fi înghețate sau chiar vor scădea?

Florin Cîțu: Nu. Sunt niște principii acolo și cred că formularea corectă este cheltuielile vor rămâne la nivelul similar al anului, deci nu spune că vor fi înghețate, nu spune. Cuvântul este „similar”. În același timp spunem că este o prioritate să creștem pensiile mici, nu spunem că celelalte nu vor crește. Și un alt lucru pe care îl spunem este că, da, și aici vă garantez eu că nu se va întâmpla, nu vom avea creșteri ad hoc de pensii. Deci nu vom mai permite să vină cineva să spună: anul acesta creștem pensiile cu 70% că așa vreau eu, fără niciun fel de analiză, studiu de sustenabilitate și așa mai departe. Și acestea sunt niște principii la care lucrăm. Dar ca să vă dau și calendarul, avem: aprobarea în Guvern a proiectului de lege privind sistemul public de pensii, în trimestrul II-2022, deci aici este borna, adoptarea în Parlament a noii legi privind sistemul de pensii în trimestrul IV-2022, noua lege privind sistemul de pensii intră în vigoare în primul trimestru din anul 2023. Deci acestea sunt țintele de care ne vom ține și acum intrăm în dezbaterea proiectului, veți vedea, va fi public, Și repet, vor fi foarte transparente, procedura prin care vom avea aceste legi va fi una transparentă, spune Câţu.
Reporter: O parte din aceste elemente legate de pensii s-au discutat deja. Acel proiect de lege privind extinderea, adică posibilitatea acordată celor care depășesc 65 de ani să rămână în câmpul muncii, cu acea interdicție de a cumula pensia cu salariul la stat. S-a discutat în primă lectură în martie, asta înseamnă că nu se va mai aproba anul acesta acest proiect?
Florin Cîțu: Ba nu. Acesta se va aproba cu cumul de pensii. Interzicerea cumulului de pensii cu salariul de la stat se va aproba.
Reporter: Pentru că au trecut aproape două luni.
Florin Cîțu: Se va aproba săptămâna viitoare.
Reporter: Și legat de sporurile pentru cei din sistemul bugetar?
Florin Cîțu: Acelea sunt în legea salarizării și acolo le vom face. Nu va fi nimic separat. Acolo vom avea o lege a salarizării care va reglementa această situație.
Reporter: Deci în 2023 sau 2024?
Florin Cîțu: Pe legea salarizării, stați să mă uit care este calendarul dacă-l am aici. În ceea ce privește legea salarizării, nu cred că îl am. Am doar pensiile.
Reporter: Dar sporurile la bugetari rămân așa până atunci sau anul acesta se mai întâmplă ceva?
Florin Cîțu: Păi nu. Cheltuielile, salariile în sistemul public, știți foarte bine, au fost înghețate la nivelul lui decembrie 2020. Da? Există un calendar care arată foarte clar în strategia fiscal-bugetară, că anvelopa întreagă a cheltuielilor cu salarii în sectorul bugetar rămâne constantă în perioada următoare. Deci orice mișcare se face în interior, nu se va mări anvelopa cu cheltuielile salariale.

Reporter: O clarificare dacă tot vorbeam de pensie, evident. Spuneați că săptămâna viitoare se va aproba acest proiect de lege cu interzicerea cumului și care prevede în același timp creșterea vârstei de pensionare, evident, opțional, la 70 de ani. Poate ne lămuriți, pentru că ieri seară, ministrul investițiilor nu a putut să o facă, în ceea ce privește creșterea stagiului de cotizare. În momentul de față avem 35, ministrul pomenea încă opt ani de zile, însă o modificare a întregului concept a stagiului de cotizare, ce va presupune acest lucru, pentru că oamenii și-ar dori să știe și clarificările de la dumneavoastră aferente. De asemenea, ministrul muncii spunea că va crește vârsta de pensionare pentru femei la 65 de ani până în 2030 și va fi egalizată cu vârsta bărbaților.
Florin Cîţu: Nu, cred că erau niște opinii. În PNRR nu scrie nimic de vârsta de 65 de ani, nu scrie de așa ceva. Repet, v-am dat calendarul pentru Legea pensiilor, haideţi să discutăm pe Legea pensiilor când va apărea. Bineînţeles că sunt discuții și sunt opinii şi în cadrul partidelor politice din coaliție, sunt mai multe propuneri, vom vedea care va fi propunerea finală. Deoamdată ştim ce avem clar, este această ordonanță care a fost în dezbatere publică și acum are toate avizele și este gata, înțeleg, pentru săptămâna viitoare, în care se extinde opțional dacă doreşti să stai peste o anumită vârstă, vrei să rămâi la locul de muncă, să îţi extinzi perioada, poţi să rămâi. Dar acum, acesta este singurul proiect despre care discutăm. În rest nu avem proiecte, avem, bineînțeles, opinii, dezbateri și eu prefer, ca de fiecare dată, să discut pe ceva concret, când avem ceva concret, iar în PNRR nu se discută de vârsta de 65 de ani, nu se discută despre aşa ceva. V-am spus principiile din PNRR.
Reporter: Dacă tot vorbeaţi de acest proiect de lege care va fi aprobat săptămâna viitoare, rămân aceleași categorii exceptate, vor fi incluși şi medicii, pentru că avem un deficit pe această zonă?
Florin Cîţu: Din ce știu eu nu s-a modificat nimic de la varianta pe care am văzut-o în spaţiul public.
Reporter: Deci medicii nu vor fi incluşi, iar în ceea ce privește că tot vorbeaţi de coaliția de guvernământ, cu alocațiile, cum a rămas această discuție, pentru că nu mai este foarte mult timp la dispoziție? Ordonanță de urgență prin guvern prin care să prorogați termenul sau în Parlament?
Florin Cîţu: Deci eu, colegii mei din coaliție au fost acolo când am aprobat cu toții bugetul pentru anul acesta, am discutat despre o singură creștere anul acesta a alocațiilor, la începutul anului. Care va fi dinamica în perioada următoare, pot să facă amendamente în Parlament. Dacă nu le fac la timp, bineînţeles că va trebui să facem printr-o ordonanţă de urgenţă modificarea, ca să asigurăm că nu vom avea o altă modificare în anul acesta. Nu de alta, dar nu este în buget şi atunci vom avea o problemă bugetară.

Se ştie că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un plan propus de Uniunea Europeană pentru statele membre ale Uniunii Europene pentru refacerea POST PANDEMIE COVID-19.

La întrebarea: De ce spitalele regionale nu au fost incluse în PNRR?
Florin Cîţu a declarat că sunt finanţate pe alte surse, sunt fonduri B, deja au surse de finanţare făcute, de aceea nu au fost incluse spitalele regionale.

Dacă România nu va îndeplini cu succes reformele din PNRR, credeţi că România îşi va pierde încrederea în faţa investitorilor străini?
Florin Cîţu: Cu siguranţă! Şi nu este vorba numai de PNRR aici. Aceste reforme arată clar o modificare de paradigmă. Noi am început din 2019 să alocăm mai multe resurse către investiţii. Am arătat cum vrem să modificăm şi cheltuielile din buget. Aceste reforme fac parte din ADN-ul nostru, ADN-ul acestei coaliţii. Am mers în campania electorală cu un program de guvernare, cu anumite principii, ne ţinem de ele. Încrederea pe care am câştigat-o şi o câştigăm uşor-uşor în faţa investitorilor, da, se poate pierde foarte repede dacă noi dăm înapoi astăzi.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Bună ziua! Pentru că vorbeaţi despre acel proiect cu privire la interzicerea cumului pensiei-salariu sau mai bine zis o opţiune de a lucra până la 70 de ani.
Florin Cîţu: Corect.
Reporter: În privat, va exista o limită până la 70 de ani sau dacă îţi permite condiţia să poţi lucra mai mult, până la vârsta pe care o doreşti tu?
Florin Cîţu: Nu, deocamdată proiectul de lege vorbeşte doar de 70 de ani. Nu cred că putem să discriminăm între privat şi sectorul public, dar dacă Parlamentul găseşte cadul legal să modifice, să fie mai flexibil, bineînţeles. Este varianta cu care noi mergem în Parlament.
Reporter: Şi pentru că a venit vorba de stagiul de cotizare.
Florin Cîţu: Da.
Reporter: În PNRR, pentru că l-am citit acolo, se menţioenază foarte clar: stagiul complet de cotizare 35, stagiul minim 15. Vor rămâne acei indicatori? Există vreo şansă ca aceştia să se schimbe, adică să avem un alt stagiu minim, un alt stagiu complet?
Florin Cîţu: Nu. Acesta este, ce avem în PNRR acum este clar, dar eu vreau să vă spun că reforma pensiilor sau să faci un sistem de pensii sustenabil nu este aşa uşor. Este nevoie mai mult decât de o lege. Este o întreagă filosofie de schimbare, pentru că trebuie să luăm în calcul şi ce se întâmplă cu pensiile private, nu? Cum le susţinem şi pe acestea etc, deci sustenabilitatea sistemului de pensii va implica, din punctul meu de vedere, mai multe proiecte de legi în perioada următoare. În PNRR este ceea ce putem să vedem noi astăzi. În funcţie de cum adoptăm proiecte de legi şi vedem cum funcţionează putem să le modificăm. Ţările care au făcut şi au modificat sisteme de pensii ca să se asigure de sustenabilitatea sistemului de pensii, au făcut aceste modificări în timp. De obicei, durează șase, opt, zece ani o astfel de reformă a pensiilor. Deci nu se întâmplă totul peste noapte.
Reporter: Adică în 2023 vom avea o primă astfel de reformă.
Florin Cîţu: Exact, un prim pas, vom avea un prim pas în direcția corectă pentru sustenabilitatea sistemului de pensii.
Reporter: Şi o ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi. Pentru că acolo se menționează și de vârsta de pensionare, pentru femei, aceasta va crește, într-adevăr, se menționează gradual, adică în 2023 am putea să avem parte de prima creștere a vârstei de pensionare pentru femei?
Florin Cîţu: Este posibil. Aţi văzut că și în Germania există astfel de modificări, ele se întâmplă gradual, e adevărat, pe an, o dată pe an, cred că un an se adaugă, ceva de genul ăsta. Nu știu exact care va fi dinamica, vom vedea în Legea pensiilor care va fi dinamica.

Statul pregătește un proiect prin care va deconta 41,5% din salariul mediu brut pentru persoanele care sunt angajate pe perioadă determinată. Vorbim despre cei care lucrează în agricultură sau Horeca. Este un proiect care a apărut în spațiul public. Îl veți aproba în guvern în perioada următoare, l-aţi discutat?
Florin Cîţu: Nu a ajuns la mine varianta. Eu sunt foarte transparent cu dumneavoastră. Pentru mine este foarte important ca orice proiect de lege pe care îl aprobăm și are implicații bugetare să nu destabilizeze traiectoria noastră de reducere a deficitului bugetar până în 2024 sub 3%. Ieri, Comisia Europeană a spus foarte clar că acceptă strategia noastră, acceptă principiile pe care am construit această strategie fiscal-bugetară, acceptă și proiecte de legi pe care le-am pus acolo. Toate aceste idei sunt acceptate, de aceea, trebuie să fim foarte atenţi, că România este în procedură de deficit excesiv. Orice derapaj ne poate aduce costuri în ceea ce privește finanțarea deficitului și a proiectelor din România. Deci aș vrea să văd întâi sursa de finanțare, pentru fiecare proiect mă interesează de unde vine sursa de finanțare.
Reporter: Asta înseamnă că nu ar fi oportun un astfel de proiect?
Florin Cîţu: Lucrurile sunt total diferite. Oportunitatea o discutăm, multe lucruri sunt oportune, problema este ce ne putem permite, până la urmă, și la ce renunțăm. Dacă finanțăm un anumit proiect, trebuie să vedem la ce renunţăm ca să putem să îl finanțăm. Acesta este costul de oportunitate la care mă uit foarte atent.
Reporter: Ministrul Ghinea spunea ieri că stagiul de cotizare complet nu va mai fi unul fix, cum este de 35 de ani acum, ci va fi unul variabil, va fi legat de mai mulți indicatori economici și spunea că s-a discutat acest lucru cu cei de la Comisia Europeană și ați ajuns la consens. Aş vrea să vă rog să ne dați detalii pe această temă.
Florin Cîţu: Eu aș vrea să discutăm despre Legea pensiilor când o să avem o lege a pensiilor. Cu Comisia Europeană discutăm principii. Da, discutăm idei, am discutat mai multe soluții și pe partea de cheltuieli, şi pe partea de venituri și pe pensii, dar ele nu sunt, cum să zic, deja, reguli, ele sunt discuții. Ne uităm la ce au făcut și alte țări și așa mai departe. În România vom avea o lege a pensiilor care va avea toate aceste lucruri. Până atunci, nu are rost să discutăm despre discuții pe care le avem cu Comisia Europeană referitor la ce am putea să facem „dacă”, pentru că lucrurile evoluează și deocamdată nu știm cum ar trebui. Haideți să vedem mai întâi proiectul de lege privind sistemul public în trimestrul II din 2022. Avem timp până atunci să îl dezbatem cu toții în spațiul public.
Reporter: Salariul minim pe economie ar putea să crească până la 3.000 de lei în 2026, spunea ministrul Ghinea și, de asemenea, spunea că a existat această discuție cu partenerii europeni.
Florin Cîțu: Da, aici lucrurile sunt mai simple. Comisia nu spune cât să crească și unde să ajungă salariul minim. Comisia spune că trebuie să fie o formulă predictibilă și transparentă prin care oamenii știu exact cu cât crește salariul minim în fiecare an. Este o estimare că va fi la 3.000 de lei în 2026, dar, repet, mult mai important este cum ajungem acolo, formula trebuie să fie transparentă, să nu o schimbăm în fiecare an și asta este ceea ce avem în PNRR.
Reporter: Și cum vom ajunge acolo? Cum anume se va dubla salariul minim în următorii cinci ani, care sunt planurile Guvernului în acest sens?
Florin Cîțu: Păi repet, vom avea o formulă transparentă și predictibilă, pe care o negociem. Știu că Ministerul Muncii deja are o discuție și cu sindicatele și cu patronatele. Este o negociere tripartită și împreună vom agrea o formulă pe care, apoi, o vom aplica în fiecare an.
Reporter: Aveți un orizont de timp?
Florin Cîțu: La începutul anului trebuie să știm, nu?
Reporter: La începutul anului viitor vom ști exact cât crește salariul minim până în 2026?
Florin Cîțu: Nu, vom ști exact formula și apoi fiecare poate să-și calculeze.
Reporter: Bună ziua! Domnule premier, datoria publică a ajuns la 48%, iar România va împrumuta 15 miliarde de euro din PNRR. La cât va ajunge datoria publică a României după accesarea acestor bani?
Florin Cîțu: Dacă PIB diminual crește mult mai rapid decât crește datoria publică, va scădea, de fapt. Și sunt și aceste scenarii care ne arată că scade. Acum eu vă spun regula de aur din finanțe și vă spun ceea ce va spune orice economist din lumea asta. Dacă te împrumuți pentru investiții este ok și ceea ce facem prin PNRR este să ne împrumutăm pentru investiții, nu pentru consum. Investițiile sunt cele care adaugă valoare adăugată, investițiile sunt cele care creează locuri de muncă în economie. Doar prin investiții poți să ai creștere economică puternică fără inflație – creștere economică susenabilă. Deci aici lucrurile sunt foarte clare, foarte transparente, nu ne împrumutăm pentru consum. Și eu vă spun că s-ar putea să vedem ca datoria publică să scadă sau să rămână constantă, așa cum vedem noi lucrurile în perioada următoare.
Reporter: Ieri, domnul ministru Ghinea vorbea despre introducerea unei noi taxe auto prin PNRR, pentru a reduce poluarea.
Florin Cîțu: Nu. Revin la PNRR, acolo nu scrie taxă. Scrie o măsură de descurajare, deci pot fi mai multe lucruri, o măsură de descurajare a înscrierii autovehiculelor care poluează în România. Şi aici trebuie să fim foarte atenţi cum facem acest lucru.
Reporter: Şi cum se va face această descurajare a românilor să nu mai înscrie maşini vechi în România?
Florin Cîţu: Vom vedea cu ce vin Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor. Vedem ce soluție vor avea. Am fost foarte clar eu și în negocierile cu Comisia Europeană, am spus că nu sunt adeptul taxelor, nu îmi doresc taxe, chiar dacă e vorba de taxe de mediu, pentru că pozitiv putem să descurajăm oamenii să își cumpere mașini vechi. Românii bogați, bineînțeles, dacă creşte economia, îşi vor lua maşini noi. Deci, vrem ca toți românii să-şi permită maşini noi. O altă variantă este sistemul de program Rabla, iarăși, o măsură pozitivă de descurajare și de reînnoire a parcului auto. Sunt măsuri, dacă stăm şi ne gândim putem să găsim, nu trebuie să mergem imediat la taxe. În teoria economică să știți că e foarte greu să găsești un exemplu unde taxele sau impunerea de taxe au contribuit la reducerea poluării. Nu taxele fac așa ceva. Trebuie să fie un întreg ecosistem.
Reporter: Luaţi în calcul să schimbaţi şi modul de calcul al rovinietelor, adică să plătești cât transport utilizezi?
Florin Cîţu: Există o discuție despre aşa ceva. La Ministerul Transporturilor există această discuţie. Mulţumesc!
Reporter: Domnule premier, în contextul în care Uniunea Europeană încearcă în ultima perioadă redefinirea relațiilor cu China, de exemplu prin interzicerea importului de produse fabricate prin muncă forțată, prin contracararea atacurilor hibrid, a amenințărilor cibernetice etc., recent, guvernul lituanian a anunțat retragerea din Platforma 17+1 construită de regimul comunist chinez. Spunea ministrul lituanian de externe că respectiva platformă subminează interesele UE și permite o mai mare presiune politică. Aș vrea să vă întreb, pentru că România este şi ea membră a Platformei 17+1, dacă se ia în calcul ideea că țara noastră să părăsească și ea acest format.
Florin Cîţu: În acest moment, nu am avut o discuţie cu domnul preşedinte despre acest lucru. Dar ceea ce pot să vă spun este că noi încurajăm, mai ales în ceea ce privește – și aţi văzut proiectele de lege şi ordonanţele pe care le-am dat – investiţiile care vin de la companii din ţări care respectă toate drepturile cetățenilor. Bineînţeles, nu e vorba de fonduri europene, vorbim de companii din Uniunea Europeană. Noi am arătat direcţia clară în care merge acest guvern şi ne vom menţine această direcţie. Dar despre acest lucru, specific, nu am în acest moment un răspuns.
Reporter: Aş vrea să vă mai întreb: recent, colegul dumneavoastră de partid domnul Emil Boc vorbea despre o idee foarte interesantă, respectiv comasarea județelor în regiuni. Arăta dânsul că acest lucru, pe de-o parte, ar ajuta la atragerea de fonduri europene și, pe de altă parte, ar distruge sistemul clientelar format în timpul regimului comunist. Aş vrea să vă întreb cum vedeți această idee, dacă s-ar ridica la nivel de coliție, dacă veți face pași în această direcție?
Florin Cîţu: Sunt mai mulți lideri – primari, preşedinţi de consilii judeţene – în Partidul Naţional Liberal care împărtășesc această opinie, încă nu a fost ridicată la nivel de coaliţie, dar o vom ridica, dacă este important. Mie mi se pare o idee interesantă. Din punctul meu de vedere, este o idee interesantă şi arată şi progres.
Reporter: Şi dacă îmi mai permiteţi o întrebare referitoate la DNA. Recent, procurorul-șef al DNA spunea, într-un interviu acordat publicației G4Media, că instituţia pe care o conduce nu a primit încă sprijinul de care are nevoie – era vorba despre transferul polițiștilor judiciari. Am înțeles că, după ce s-a agreat la nivel de Minister de Interne transferul a 90 de polițiști judiciari /…/, s-ar fi blocat demersul la nivel de Minister de Finanțe, ministrul de finanțe sau ministerul nu și-ar fi dat încă acordul. Și mai era vorba despre acea problemă din Comisia juridică, unde scăderea vechimii necesare procurorilor pentru a accede în DNA nu a primit undă verde, iar reducerea vechimii pentru procurorii DNA este necesară pentru ca mai mulţi procurori să intre acolo și DNA-ul să aibă resursele necesare. Aș vrea să vă întreb: întărirea capacității DNA este atât în programul de guvernare, cât și obligația României în programul MCV; ce veți face concret, la nivel de coaliţie şi la nivel de guvern, pentru ca lucrurile să se deblocheze?
Florin Cîţu: Lucrurile sunt la nivel de coaliţie, în acest moment, şi trebuie să se deblocheze, avem termen până la finalul anului. Toate legile justiției care implică și aceste modificări sunt acum în coaliție, sunt dezbătute și avem termen finalul anului. Sunt sigur că le vom clarifica, la nivel de coaliție, până la finalul anului.
Reporter: O prima întrebare vizează un aspect controversat din PNRR, legat de două proiecte propuse de Ministerul Energiei – un consorțiu format din Romgaz, Siemens și GSP Power, care ar primi 600 de milioane euro prin PNRR. Întrebarea este ce se întâmplă dacă cei de la Comisia Europeană nu sunt de acord cu cele două proiecte, se întârzie tot PNRR-ul? Și de ce nu ați făcut competiție de la început?
Florin Cîţu: Aici, e adevărat, sunt proiecte și sunt niște tehnologii inovatoare, până la urmă, ceea ce se propune prin aceste proiecte. L-am rugat pe ministrul energiei să vină public să explice exact despre ce este vorba acolo, ca să nu mai avem aceste dubii. În ceea ce privește decizia Comisiei, discuțiile au fost și până acum, nu este ceva nou. Comisia a văzut aceste proiecte. Ceea ce știu până acum: nu a fost o discuție despre a avea un aviz special pentru aceste proiecte, dar, repet, ministrului energiei i-am spus să vină public să explice exact ce se întâmplă cu aceste proiecte, specific.
Reporter: Când ar urma să iasă ministrul energiei?
Florin Cîţu: În următoarele zile, astăzi, mâine. Trebuie să iasă.
Reporter: Şi dacă se întârzie, adică dacă nu acceptă Comisia Europeană?
Florin Cîţu: Eu vă spun că am discutat cu Comisia cam toate capitolele şi, dacă era o problemă de întârziere cu un anumit articol… De exemplu, noi am avut alt proiect acolo pe partea de energie, Comisia ne-a spus că nu va putea să fie niciodată aprobat, l-am scos şi am pus altceva. Deci, dacă exista o problemă, ar fi fost menţionat. Poate să fie şi altceva, vedem mai departe. Dar ministrul energiei va ieşi public şi va spune exact ce se întâmplă cu aceste proiecte şi de ce, sunt câteva tehnologii inovatoare pe partea de hidrogen, detaliile vă dați seama că le aparțin /celor de la energie/.
Reporter: O altă întrebare vizează un punct de pe agenda de astăzi a guvernului. Era în plan aprobarea unei politici publice privind digitalizarea României în următorii zece ani.
Florin Cîţu: Da, a fost aprobată.
Reporter: 2,4 miliarde euro. S-a aprobat?
Florin Cîţu: A fost aprobată. Este doar o propunere de politică publică pentru perioada următoare. Vă daţi seama că pentru implementarea ei va fi nevoie, după aceea, de acte normative şi aşa mai departe. Este doar o propunere unde vrem să ducem e-guvernarea în următorii zece ani. O să-i rog pe colegii mei să o prezinte, ca să fie şi mai clar.
Reporter: Acolo se vorbeşte despre acel cloud guvernamental, care apare şi în PNRR.
Florin Cîţu: Da.
Reporter: Este alocată, spunea domnul Ghinea, suma de 500 de milioane de euro pentru cloud-ul guvernamental, migrarea în cloud. Practic, toate ministerele şi instituţiile să fie interconectate şi…
Florin Cîţu: Da, dar să ştiţi că nu o să fie de ajuns doar PNRR. Pentru că doar să faci cloud-ul este un proiect, după aceea, să construieşti pentru fiecare minister transformarea digitală, ca să le conectezi la cloud, reprezintă alt proiect şi apoi trebuie să vedem cum ducem toată administraţia în viitor Deci sunt lucruri care merg împreună. Prin PNRR, noi nu rezolvăm toate problemele pe care le avem în România, nici de infrastructură, nici de digitalizare, ci doar o parte din ele. Astăzi, la sfârşitul şedinţei de guvern, le-am mulţumit colegilor pentru munca pe care au au depus-o la PNRR şi le-am adus aminte că urmează o muncă şi mai complicată: fonduri europene. Avem, pentru aproape aceeaşi perioadă, 46 de miliarde de euro fonduri europene, deci trebuie să continuăm în acelaşi ritm. Sunt 76 de miliarde de euro care vin în România într-o perioadă foarte scurtă, deci trebuie să luăm proiectele să le punem acolo. Multe dintre proiectele de transport, de exemplu, care nu au intrat în PNRR, se vor regăsi în fonduri europene. La fel şi digitalizarea. Sunt proiecte care nu se regăsesc aici, nu au putut să îndeplinească criteriile, se vor regăsi în fonduri europene.
Reporter: E ciudat că spuneţi că nu ar ajunge 500 de milioane de euro, pentru că suma pare uriaşă pentru cloud guvernamental. Asta în condiţiile în care în guvernarea PSD – că nu e de ieri, de azi acest proiect – se vorbea de 45 de milioane de euro pentru acest proiect de cloud guvernamental, când era ministru domnul Cojocaru, apoi Augustin Jianu.
Florin Cîțu: Eu vă spun ce spun specialiștii.
Reporter: Cum s-a ajuns la 500 de milioane de euro?
Florin Cîțu: În PNRR totul este în detaliu și a trebuit să avem și partea de cost, cum a fost fiecare proiect bugetat. Asta spun specialiștii, 500 de milioane. Înțeleg că sunt sume mari, sau sume mici, depinde.
Reporter: Strategia e-România a fost 500 de milioane de euro și a fost un eșec total. Nu credeți că prin această nouă strategie prin care alocați…
Florin Cîțu: Nu, nu cred că este. Acum, dacă dvs. îmi spuneți mie că… Eu știu că tot ce a făcut PSD-ul a fost eșec total. Tocmai, că noi corectăm ce a făcut PSD-ul. Poate de aia ne costă și mai mult, câteodată.
Reporter: PDL-ul a scos, Boc și domnul Sandu au scos e-România.
Florin Cîțu: Noi am făcut anul trecut proiecte care erau din 2013 la Ministerul Finanțelor în sertare, le-am făcut anul trecut. Și le-am făcut mai repede și mai ieftin decât toți ceilalți și le putem face și în continuare. Faptul că ceva nu a mers în trecut nu înseamnă că nu va merge în viitor. Și am demonstrat anul trecut, și demonstrăm și anul acesta că proiecte care stăteau prin sertare de ani de zile acum sunt făcute. Deci, nu cred că trecutul este cea mai bună estimare pentru viitor.
Reporter: Dar sunt… Cum e cloud-ul acesta guvernamental în PNRR, și în strategia asta, și în PNRR, apar alte cloud-uri: la Ministerul Justiției, la Ministerul Educației, la MAI. Nu e o inflație de cloud-uri? Adică au logică economică?
Florin Cîțu: Deci nu cred că e vorba de cloud-uri separate.
Reporter: Ba da, centre de date separate cloud, chiar sunt proiecte.
Florin Cîțu: Da, și este vorba de centre de date care sunt diferite, știți foarte bine că unele centre pot fi baze de date publice și altele – baze de date clasificate. Sunt total diferite, pot să ai și două centre de date în aceeași instituție. Dar eu vă rog ca detaliile să le luați de la specialiști, ei sunt cei care vin cu propunerile. Nu am văzut comentarii pe cloud de la Comisia Europeană, deci au fost pozitivi în ceea ce privește cloud-ul guvernamental. Mie-mi place foarte mult că dezbatem ceva de care România are nevoie ca de aer: digitalizarea. Și îmi aduc aminte că și anul trecut, nu știu dacă dumneavoastră, dar au fost colegi de-ai dumneavoastră care îmi spuneau că nu se poate face nici să plătim taxe pe internet, nu putem să facem nici identificarea vizuală la ANAF, nu putem să facem nici conectarea caselor de marcat. Le-am făcut pe toate. Și aici vă spun că poate scepticismul dumneavoastră este, oarecum, justificat de ceea ce au făcut alți politicieni până acum, dar ceea ce am făcut noi, această guvernare și guvernarea de anul trecut, nu justifică acest scepticism. Ar trebui să vedem mai întâi cum merg lucrurile și după aceea discutăm.
Reporter: O ultimă problemă, cu sporurile pentru bugetari. Ați anunțat în februarie că ați făcut o analiză și că e nevoie de tăierea acestor sporuri, că va fi anul acesta, prin legea salarizării, spuneați că nu e normal să se dea spor pentru faptul că stai în fața unui calculator.
Florin Cîțu: Și-mi mențin aceleași idei.
Reporter: Am scris o întreagă serie de articole cu sporuri de condiții vătămătoare, spor de antenă. Sunt mii de angajați din ministere, Senat, Consiliul Concurenței care primesc acest spor. Când intenționați să rezolvați această problemă?
Florin Cîţu: Prin legea salarizării.
Reporter: Când, mai exact?
Florin Cîţu: Deci, legea salarizării va corecta această problemă şi atunci când va fi gata legea salarizării – este o lege care se dezbate și acum este la Ministerul Muncii – vom avea exact legătura între salariu și venit. Şi eu vă duc aminte un alt lucru, pentru că noi uităm, suntem în al doilea an în care salariile în sectorul public au fost… Deci anul trecut au fost salariile demnitarilor înghețate și anul acesta au fost înghețate toate salariile sau anvelopa a rămas constantă. Așa mi se spunea şi anul trecut. Nu puteți să… Când veţi face acest lucru? Am făcut acest lucru. Deci eu vă spun că vom face şi această, vom rupe această parte din salarizare şi vom avea venituri legate de performanță, atunci când vom avea legea salarizării. Deci, repet, scepticismul dumneavoastră este justificat de ce s-a întâmplat până acum, dar nu în ceea ce ne priveşte. Am spus şi am făcut ce am spus până acum.
Reporter: V-au trimis ministerele propunerile acelea de…?
Reporter: Mai erau câteva ministere restante.
Florin Cîţu: Au trimis.
Reporter: Toate?
Florin Cîţu: Da.
Reporter: Dar nu s-ar putea ca ANCOM-ul să – că eu asta nu înţeleg – există radiații? E un pericol pentru…?
Florin Cîţu: Nu știu ce să…
Reporter: Adică, eu nu înţeleg, dacă avem o autoritate cum este ANCOM-ul, care ne asigură de fiecare dată că nu există, nivelurile sunt foarte, foarte mici. De unde apar atunci aceste…?
Florin Cîţu: Noi plătim salarii în baza legislației de acum. Noi aşa plătim salariile, în baza legislaţiei de acum.
Reporter: Bună ziua! Observând declarațiile dumneavoastră de astăzi și cele ale domnului Ghinea de ieri, vedem ceva neconcordanțe. Vorbea domnul ministru despre o taxă auto, dumneavoastră aţi spus că nu este vorba despre o taxă.
Florin Cîţu: Este o descurajare…
Reporter: Bun. Cum vedeți modul în care domnul Ghinea a prezentat PNRR? Sunteți mulțumit?
Florin Cîţu: Da, sunt mulţumit. Este o muncă dificilă și să ştiţi că PNRR de-abia acum începe, iar munca dificilă cu PNRR de-abia acum începe. Da, a fost complicat să punem aceste proiecte în tiparul dat de Comisia Europeană, dar ele nu înseamnă nimic până nu sunt implementate. PNRR va însemna ceva pentru români atunci când va putea să fie implementat, va fi implementat, vom avea banii în România. Atunci vom avea valoarea PNRR. Discutăm acum o variantă pe care o avem pe hârtie, avem niște principii, avem și reforme, dar efectul PNRR îl vom vedea după ce îl vom implementa. Asta înseamnă că toți cei implicați până acum ar trebui să fie și mai implicați de acum încolo în PNRR.
Reporter: Întrebam de modul în care a fost prezentat, pentru că de acolo au pornit cumva neconcordanțele la care făceam referire.
Florin Cîţu: Nu sunt neconcordanţe. Poate că eu folosesc altfel, îmi place să pun lucrurile într-o tentă pozitivă, să spunem, să descurajăm, nu să taxăm. Nu îmi place să taxez și, repet, fiind economist de formație, taxele nu descurajează un comportament, din contră, te încurajează să iei măsuri ca să le eludezi şi de aceea nu sunt de acord cu taxele.
Reporter: Cât despre certificatul verde, care mai este acum stadiul, știm că la Senat, spre exemplu, erau două /…/?
Florin Cîţu: O să fie gata la 1 iulie, când trebuie să fie gata pentru toate țările o să avem și certificatul verde.  
Reporter: De asemenea, STS știu că lucra la o aplicație…
Florin Cîţu: Am avut un update. Aplicația cred că este gata deja, dar noi îi dăm drumul de la 1 iulie pentru România. Mulţumesc! Mulţumesc mult de tot!
Reporter: O clarificare în ceea ce privește taxarea multinaționalelor, punctul de vedere al dumneavoastră ca și premier și mandatul pe care l-aţi ministrului de finanțe. Este o discuție, OECD, știm de anul trecut,  avem o reniune a miniştrilor finanțelor publice din G7. Care este poziția României, suntem de acord cu această taxare a multinaţionalelor cu 15% și care ar fi estimarea, evident, avem nevoie de bani la buget, domnule premier?
Florin Cîţu: Corect. România încă se uită, avem în acest moment… la ce ne uităm noi pe taxarea multinationalelor, vrem să vedem ce înseamnă asta și pentru România, unde se se taxează și aşa mai departe. Sunt discuții, încă nu este nicio decizie la nivelul Uniunii Europene, vom vedea care este decizia finală. Sunt discuții exact pe specific, pentru nu este vorba despre multinaționale, este vorba unde le taxăm, noi avem un interes pentru România ca veniturile să rămână în țara unde sunt produse, aici. Deci sunt mai multe detalii la care ne uităm.
Reporter: Şi cum îi răspundeţi domnului Vlad Voiculescu, să vă citesc postarea din această dimineață a domnului Vlad Voiculescu referitor la un articol din „Libertatea” care dă mai multe detalii cu privire la o ordonanță de urgență care a fost semnată de dumneavoastră, ați fost inițiator prin care s-a acordat 1,1 miliarde de lei celor de la un UniFarm puşi la dispoziție prin Trezoreria statului, citez din Vlad Voiculescu: „În orice țară normală acesta ar fi fost sfârșitul unui politician, la noi este probabil doar primul test, se joacă după cum i se cântă de se califică pentru o funcție mai înaltă” – și a făcut referire inclusiv la dumneavoastră ca fost ministru al finanţelor publice?
Florin Cîţu: Nu îmi dau seama la ce se referă acolo. Ordonanțele, după cum bine ştiţi, în România sunt toate aprobate după ce sunt avizate de legalitate, de constituționali