În hotărârea CEDO, de astăzi 08.04.2021, în cazul Vavřička şi alții versus Republica Cehă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut, de către o majoritate (șaisprezece voturi împotriva unuia), că nu a existat nicio încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În Republica Cehă există o datorie legală generală de a vaccina copiii împotriva a nouă boli care sunt bine cunoscute de știința medicală. Nerespectarea obligației nu poate fi aplicată fizic.
Părinţi care nu se conformează, fără motive întemeiate, pot fi amendați.

Copiii nevaccinați nu sunt acceptați în grădinițe (se face o excepție pentru cei care nu pot fi vaccinați din motive de sănătate). În cazul de față, primul reclamant a fost amendat pentru nerespectarea obligației de vaccinare din relația cu cei doi copii ai săi. Ceilalți solicitanți nu au primit admiterea la școala, grădinițe pentru același motiv. Curtea a subliniat că, potrivit jurisprudenței sale, vaccinarea obligatorie, ca act medical involuntar intervenție, reprezintă o interferență cu integritatea fizică și, prin urmare, privește dreptul la respectul vieții private, protejat de articolul 8 al Convenției.
Curtea a recunoscut că statul ceh urmărea obiectivele legitime de protejare a sănătății, precum și drepturile celorlalţi, menționând că vaccinarea îi protejează atât pe cei care o primesc, cât și pe cei care nu pot fi vaccinati din motive medicale și, prin urmare, se bazează pe imunitatea de grup pentru protecția împotriva bolilor contagioase grave.
Curtea a menționat că în Republica Cehă obligaţia de vaccinare a fost puternic susținută de către specialiştii din autoritățile medicale. S-ar putea spune că reprezintă răspunsul autorităților naționale la presare, la nevoia socială de a proteja sănătatea individuală și publică împotriva bolilor în cauză și de a proteja împotriva oricărei tendințe descendente a ratei de vaccinare în rândul copiilor.

Hotărârea de astăzi subliniază faptul că, în toate deciziile referitoare la copii, trebuie să primeze interesul lor superior. În ceea ce privește imunizarea, obiectivul trebuie să fie ca fiecare copil să fie protejat împotriva bolilor grave, prin vaccinare sau în virtutea imunității de turmă. În Cehia prin urmare, se poate spune că politica de sănătate este în concordanță cu interesul superior al copiilor.

Curtea a mai observat că datoria de vaccinare viza nouă boli împotriva cărora vaccinarea a fost considerată eficientă și sigură de către comunitatea științifică, la fel ca și a zecea vaccinarea, care a fost administrată copiilor cu indicații speciale de sănătate.

Principalele acte/sanctiuni de la care s-a plecat în procesul de astăzi:

Cererea nr. 47621/13 (Vavřička împotriva Republicii Cehe) a fost depusă la 23 iulie 2013 de Pavel Vavřička, cetățean ceh care s-a născut în 1965. În 2003, domnul Vavřička a fost amendat pentru că a refuzat vaccinarea celor doi copii ai săi, pe atunci în vârstă de 14 și 13 ani. Acesta a refuzat vaccinarea copiilor împotriva poliomielitei, hepatitei B și a tetanosului, după cum se prevede în legislația internă (Sănătatea Publică) Legea nr. 258/2000 și Decretul Ministerului Sănătății nr. 439/2000). Contestațiile depuse de către domnul Vavřička împotriva deciziei au fost respinse de instanțele naționale din Cehia.

Alt caz:
Cererea nr. 3867/14 (Novotná împotriva Republicii Cehe) a fost depusă la 9 ianuarie 2014 de Markéta Novotná, cetățean ceh care s-a născut în 2002.
Părinții reclamantei au fost de acord să o vaccineze împotriva tuturor bolilor pentru care era vaccinată obligatoriu, cu excepția rujeolei, oreionului și rubeolei (MMR), deoarece părinţii au avut îndoieli cu privire la vaccinul MMR. În 2006, solicitantul a fost admis la grădiniță. Doi ani mai târziu, fiind informat de către medicul pediatru că solicitantul nu a primit vaccinul MMR,  directoarea şcolii a decis să redeschidă procedura de admitere și să refuze admiterea ei. Aplicantul a contestat fără succes decizia directorului în instanțele naționale cehe, care au fost de părere că reclamanta nu a reușit să stabilească nici o interferență disproporționată cu  drepturile fundamentale, frecventarea grădiniței era capabilă să pună în pericol sănătatea altora, iar dreptul la protecția sănătății a avut prioritate.

Alt caz:
Cererea nr. 73094/14 (Hornych împotriva Republicii Cehe) a fost depus la 16 noiembrie 2014 de Pavel Hornych, cetățean ceh care s-a născut în 2008. După ce a suferit diverse probleme de sănătate, reclamantul nu a fost vaccinat, părinții săi argumentând că acest lucru se datora lipsei unei recomandări de vaccinare individualizate de către medicul pediatru. Cu toate acestea, nu a fost inițiată nicio procedură pentru infracțiuni minore în legătură cu statutul său de vaccinare. În 2011, la momentul înscrierii solicitantului în grădiniță, medicul pediatru a certificat în scris că solicitantul nu fusese vaccinat. În ciuda acestui fapt, a fost adăugată o notă scrisă de mână, care spune că „nu a urmat vaccinările regulate prescrise de lege ”. Oricum ar fi, în același an, lui i-a fost a refuzată admiterea la grădiniță pentru că nu dovedise că fusese vaccinat. Contestațiile împotriva acestei decizii nu au avut succes.

Prin urmare, sentinţa dată astăzi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, deschide calea vaccinării obligatorii pentru toate tările, acolo unde există proiecte de lege în acest sens.

Reamintim cititorilor,

România are pe masa parlamentului LEGEA VACCINĂRII OBLIGATORII, desi ambigua, ea poate deveni arma statului impotriva ANTI- VACCINISTILOR.

În varianta care a trecut de Senat, legea prevede că:
– în cazul vaccinărilor obligatorii,  consimțământul pentru vaccinare se prezumă ca fiind dat.”

La Camera Deputaților, un amendament depus de grupul PSD, care a trecut de comisii, spune însă că:
– toate vaccinările efectuate adulţilor si copiilor se fac doar în baza acordului expres și prealabil al pacientului sau al reprezentantului legal.”

Motivarea este că:
– orice act medical necesita acordul pacientului sau al reprezentantului legal.

Vaccinarea, ca orice act medical, trebuie să respecte dispozițiile Constituției României și legilor în vigoare.