Problema deșeurilor reprezintă de mult timp o prioritate în preocupările liderilor europeni. Uniunea Europeană și-a propus să devină lider global în gestionarea și reciclarea deșeurilor, însă România este în continuare unul dintre cele mai slab performante state membre la acest capitol.

România, potrivit angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, trebuie să întreprindă toate măsurile necesare implementării unor instrumente economice.

Aceste instrumente economice sunt foarte importante pentru modernizarea gestionării deşeurilor din România, dar şi pentru implementarea legislaţiei europene în domeniu.

Instrumentele economice care trebuie implementate sunt: „plăteşte pentru cât arunci”, „răspunderea extinsă a producătorului” şi „taxa la depozitare”. Pentru a pune în aplicare aceste instrumente economice, a fost necesară modificarea şi completarea legislaţiei în
domeniu, astfel încât să fie stabilite clar responsabilităţile şi obligaţiile tuturor actorilor implicaţi, ţinând cont inclusiv de modificările aduse prin promovarea pachetului economiei circulare.

Obiectivul major este ca până la data de 31 decembrie 2020, statele Uniunii Europene să atingă cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile municipale, un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din cantitatea totală de deșeuri generate, obiectiv transpus în legislația românească prin Legea nr.211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare.

Mai exact, în sarcina prestatorilor de salubritate, se impun indicatori de performanță în funcție de procentul de reciclare a deșeurilor realizat pentru un an, iar pentru beneficarii servicului de salubritate, conform modificărilor aduse Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor, aplicarea principiului “plătește pentru cât arunci” bazat pe unul din următoarele elemente: volum, frecvența de colectare, greutate, saci de colectare personalizați.

Cea mai mare responsabilitate în gestionarea deșeurilor revine autorităților publice locale.

Comisariatul Județean Vrancea al Gărzii Naționale de Mediu, în perioada 24.06. 2020 – 14.08.2020, a desfășurat, la Unitățile Administrativ Teritoriale, controale tematice pentru verificarea stadiului de realizare a măsurilor prioritare de guvernanță privind gestionarea deșeurilor municipale (conform Planului National de Gestionare a Deșeurilor) și a stării de salubrizare a localităților.

Astfel, au fost verificate, până în prezent, 66 de primării din județ, urmărindu-se, în principal, modul de respectare al PNGD în 2019, dar si starea de salubrizare a localităților.

Au fost constatate și progrese (la unele UAT) față de verificarea anterioară, dar
majoritare rămân deficiențele, cele mai importante fiind:

• lipsa contractelor privind delegarea serviciului de salubrizare;
• neimplementarea, în contractele de delegare, a sistemului de colectare separată în conformitate cu art. 17, alin. (1) din Legea 211/2011;
• neimplementarea sistemului de colectare separată (fracție uscată și fracție umedă);
• insuficiența centrelor de colectare separată (containere/țarcuri pentru deșeuri reciclabile);
• neimplementarea instrumentului „plătește pentru cât arunci”;
• lipsa instalaților de sortare/tratare mecano-biologică;
• stare de salubrizare deficitară;
• neatingerea țintelor pentru reutilizare și reciclare pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă aferentă anului 2019 ( procentul de reciclare a deșeurilor pentru anul 2019, în județul Vrancea, este de cca. 4%!).

În urma acestor constatări, au fost aplicate 64 de sancțiuni contravenționale, însumând 530.000 lei.

Cea mai mare amendă a fost aplicată UAT Slobozia Bradului, în sumă de 30.000 lei.